Ministrul de externe islandez, Össur Skarphéðinsson, vorbeşte pe EuroparlTV despre dificultăţile aderării Islandei la UE. Islanda a dat semne că ar dori să intre în UE, însă acum realitatea pare mai puţin atrăgătoare.

Interviul: Pescuitul - o chestiune ce ţine Islanda departe de UE

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/14517033/P005-00091-RO.srt

Islanda a depus cerere   de aderare la UE pe 16 iulie.

Membră a Zonei Economice Europene   din 1994,

ea a adoptat majoritatea reglementărilor   UE, mai puţin în agricultură şi pescuit.

Separată de restul UE   de o mie de km de mare,

este o insulă cu 320.000 de locuitori,   neînfricaţi şi independenţi.

Dar, după ce băncile sale   şi moneda au intrat în colaps,

demonstraţiile au determinat guvernul   să demisioneze, provocând alegeri.

Islanda doreşte să adopte moneda euro,   ceea ce înseamnă să adere la UE.

Cererea ar putea înainta rapid dacă   s-ar ajunge la o înţelegere pe pescuit.

Ossur Skarpheoinsson este ministrul   de externe al Islandei.

referitoare la cererea de aderare la UE?

Se va intensifica,   dar de o manieră pozitivă,

pentru că, dacă ne uităm la ultimii 5-6   ani, majoritatea sunt pentru aderare.

au o identitate europeană,   dar totul va depinde de pescuit.

Dacă obţinem o înţelegere favorabilă,   islandezii vor fi mulţumiţi.

Va fi o discuţie raţională,   centrată pe motive reale

pentru care Islanda ar trebui   sau nu să adere la UE?

Sper că da, parţial va fi aşa,   dar vor exista şi chestiuni subiective.

Aveţi dreptate, mulţi consideră UE   a fi o imensă birocraţie

şi o leagă de fosta URSS.   Sunt nişte aiureli.

Birocraţia din Islanda nu este   cu nimic mai bună.

Dar cred că, în final, când islandezii   vor fi obţinut o înţelegere,

pentru a avea o opinie în cunoştinţă   de cauză, totul va fi în regulă.

Vor vota la referendum pe baza   unor argumente reale.

Dar suntem o naţiune de insulari,   sus, în aprigul Atlantic de Nord

şi mereu am privit lumea din exterior   cu un uşor scepticism.

Dar eu sunt un adevărat european   de mult timp. La fel şi naţiunea mea.

Credeţi că Islanda va obţine   un compromis favorabil?

Da, cred că da şi vă voi spune de ce.

Avem deja exemplul Finlandei   în ceea ce priveşte agricultura.

Dacă ne-am baza abordarea agriculturii   pe exemplul finlandez,

conceptul de 'agricultură arctică',   vom accepta amendamentele.

Cu privire la pescuit,   situaţia este destul de dificilă.

Va fi cea mai grea parte a negocierilor,

dar sper în schimbarea de poziţie   pe care o văd la UE.

Aveţi recenta Carte Verde privind   politica comună în domeniul pescuitului.

Atunci când o citiţi, se vede o tendinţă   de a muta responsabilitatea

de la Bruxelles înspre regiuni,   iar Islanda este o regiune.

Mutând responsabilitatea   înspre experţi şi companii locale,

bazate pe experienţă umană,   iar nu pe resursele ce le susţin,

Deci da, sunt optimist, dar, repet,   pescuitul ar putea rupe înţelegerea.

Trebuie să obţinem o înţelegere   favorabilă privind pescuitul.

Cum răspundeţi celor care se tem   că apropierea Islandei de UE

Dacă mă uit la sondajele de opinie   din 2000,

atunci când partidul meu a fost primul   cu o poziţie pro-europeană,

cu toţii par să încline înspre Europa.

ca pe un posibil tărâm al făgăduinţei.

În ultimii ani, acest sentiment   s-a consolidat,

dar actuala criză a schimbat, probabil,   şi a întărit hotărârea,

pentru a testa cu adevărat   posibilitatea de a adera la UE.

Dar poate că sunt un optimist patentat,   Islanda are puncte tari:

pescuitul merge bine, turismul la fel,   resurse de energie regenerabilă,

avem chiar şi petrol sus, în nord,   pe care îl vom exploata.

Ca admirator al Europei de mult timp,   pot spune că actuala criză

nu este motivul decisiv pentru   această poziţie a Islandei.

Spectatorii dv au parţial dreptate,   dar nu în totalitate.

Este ceva la actuala poziţie   a Islandei care vă deranjează?

Da, desigur, e vorba despre conduita   bancherilor islandezi,

care, într-un mod iresponsabil,   au depus banii oamenilor în Olanda,

în Regatul Unit şi în alte state   în risc.

Acest lucru ne forţează să ducem   pe umerii noştri răspunderea:

30.000 de euro de islandez,   inclusiv cei tineri şi cei vârstnici.

Şi se datorează doar conduitei   neglijente şi iresponsabile

a unor tineri bancheri conduşi   de testosteron. Sunt foarte supărat.

Credeţi că cei care au cauzat   această criză vor fi daţi în judecată

şi vor trebui să plătească pentru ce   au făcut şi pentru pagubele cauzate?

Mulţi dintre ei şi-au ascuns banii   în paradisuri fiscale, precum Caraibe.

Dar vor fi trimişi în judecată   dacă vor exista dovezi pentru asta

şi am adoptat deja nişte legi   de stabilire a trei procurori speciali.

Eva Joly, cunoscută expertă financiară,   ne sfătuieşte guvernul.

Da, sper să reuşim să facem   justiţia să funcţioneze.

care să îi convingă pe islandezi   că ar fi benefic să facă parte din UE,

Pescuitul. Dacă ne uităm în Europa,   vedem o supra-exploatare

Dacă e ceva ce Islanda face bine,   ceva ce este necesar Europei,

aceasta e experienţa noastră   în a menţine resursele de peşte.

Am reuşit să facem asta, stocurile   de cod sunt în creştere,

cele de hering la fel,   majoritatea stocurilor sunt în creştere.

Europa are nevoie de experienţa Islandei

în gestionarea durabilă   a resurselor regenerabile,

fie pe mare, fie pe uscat, cum e cazul   energiei. Aste e ce putem oferi.

pot fi convinşi să accepte pescarii   islandezi în flota europeană?

Da, pentru că pescarii francezi,   şi alţii, ne împărtăşesc părerea

că pescuitul ar trebui să nu mai fie   controlat de la Bruxelles

şi că cei care sunt aproape   de stocurile de peşte