UE contribuie cu milioane de euro la dezvoltarea regională, însă mulţi se întreabă dacă aceşti bani sunt cheltuiţi eficient. Invitaţii noştri discută despre viitorul acestor fonduri.

Focus: Dezvoltarea regiunilor din Europa

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/15669746/M001-0070-ROa-16px.srt

Această platformă din sudul Belgiei  a fost construită parţial cu bani europeni.

Ea va servi la descărcarea mărfurilor  de pe camioane, trenuri şi nave

care apoi vor fi transportate  în centrele industriale din regiune

iar 12% din costuri au fost acoperite  cu fonduri pentru dezvoltare regională.

Însă există garanţia că, odată terminat,  acest proiect va fi utilizat pe deplin?

A început dezbaterea privind viitorul  fondurilor de dezvoltare regională

pentru ca, în viitor, fondurile europene  să fie mai strâns legate

unde fondurile europene nu au dat mereu  rezultatele scontate. Să urmărim reportajul!

Ţara Galilor s-a construit  pe cărbune şi oţel.

Ambele sunt în declin,  minele au fost închise.

Comunităţile odinioară înfloritoare  din vest şi regiunea văilor sunt izolate.

Înainte era minunat.  Aveam magazine peste tot aici.

Acolo erau magazine,  acolo un cinematograf şi iar magazine.

Fondurile UE au finanţat un drum  în jurul lui Crumlin şi nu prin el.

Trenul nu mai opreşte aici.  Oamenii trec pe lângă el.

Ceva mai jos în vale, cu fonduri UE  s-a construit podul Calzaghe.

Biroul galez pentru fonduri europene  spune că acesta oferă acces

la locuri de muncă, comerţ, divertisment  şi servicii culturale şi educaţionale.

Dar, pentru mulţi, nu este decât un mod  cochet de a trece peste o cale ferată.

Dacă îşi doreau o pasarelă,  puteau să ridice una normală,

cu acces pentru persoane cu dizabilităţi  aşa cum cere legea în prezent.

Această structură elaborată  pe care mă aflu acum,

aş spune eu, şi-ar fi găsit locul  mai degrabă la Alton Towers.

Dacă platforma ar fi fost construită  de cealaltă parte a căii ferate,

nu ar fi fost nevoie de nicio pasarelă.

În plus, exista deja posibilitatea  de a traversa calea ferată.

UE a contribuit cu patru milioane  la această construcţie.

Există temerea că Ţara Galilor  nu s-a folosit în mod optim de fonduri.

Avem mulţi invitaţi şi numeroase întrebări.

Fondurile regionale pot fi păstrate  la acelaşi nivel

când statele membre solicită  îngheţarea următorului buget UE?

Şi există vreo cale de a crea în viitor  o legătură între proiecte şi rezultate

în ce priveşte creşterea  şi locurile de muncă?

Pentru a discuta  despre fondurile regionale,

îi am ca invitaţi pe dna Danuta Hübner  din partea Grupului PPE,

pe dna Constanze Krehl  din partea Grupului S&D

pe dl Michael Theurer  - sper că am pronunţat bine -

şi pe dl Pieter Cleppe de la Open Europe,

un think tank care are o poziţie dură  în ce priveşte fondurile regionale.

Dna Danuta Hübner, PE a fixat deja  limitele sale privind fondurile regionale,

ceea ce şi-ar dori să protejeze în viitor.

Comisia va înainta o propunere  după pauza estivală.

Ne puteţi spune pe scurt  ce veţi cere guvernelor pentru viitor?

Întâi de toate, cred că e important  şi orice expert ar confirma

că, pentru a realiza o investiţie de succes,  e necesar un anumit nivel de finanţare

Deci trebuie să menţinem bugetul UE  cel puţin la nivelul actual

pentru că avem nevoie de creştere,  de locuri de muncă, de investiţii.

Acum încercăm şi abordări noi  menite să simplifice lucrurile.

În reportaj am văzut  problemele pe care le ridică birocraţia,

deci e foarte important  să simplificăm această politică.

Şi trebuie să facem această politică  responsabilă pentru lucruri concrete,

să o ajustăm la probleme specifice,  pentru că în fiecare oraş ele sunt diferite.

Deci trebuie să combinăm  obiectivele europene generale

cu preocupările concrete ale oamenilor  care se confruntă cu aceste probleme.

Dle Pieter Cleppe, trebuie să protejăm  acest 'patrimoniu european',

Categoric sunt necesare  anumite reforme.

În studiul nostru am demonstrat  că numai 10% din fondurile structurale

ajung de fapt la regiunile cele mai sărace,

deci, categoric,  trebuie aduse îmbunătăţiri.

Am văzut că există mari probleme  şi în ce priveşte capacitatea de absorbţie.

Deci credeţi că banii nu sunt acordaţi  celor care au nevoie de ei?

Exact. Probabil că intenţiile sunt bune,  nu pun la îndoială acest lucru,

însă trebuie să analizăm situaţia concretă  şi să vedem care sunt rezultatele.

vedem că multe dintre ele  nu au tras concluzii pozitive

în ceea ce priveşte sprijinul  pe care îl aduc aceste fonduri regiunilor,

care ar trebui să fie de fapt obiectivul.

82% din bani ajung la regiunile  cele mai sărace, nu 10%.

Trebuie să vă contrazic.  Asta arată datele noastre.

Dar avem date de la buget.  E o neînţelegere.

Însă noi am mers la faţa locului la final,  ceea ce cred că e mai important.

Nu ar trebui să declaraţi public aşa ceva  pentru că este un neadevăr.

E o problemă de PIB de cap de locuitor.

Câte regiuni sărace sunt în Europa  şi câţi bani primesc.

Numeroase fonduri sunt alocate,  însă nu sunt cheltuite.

- iertaţi-mă că voi intra în subiectul  privind capacitatea de absorbţie -

dar, în ţări ca România,  s-a cheltuit doar un foarte mic procent.

Probabil că şi asta e parte a problemei.

Ceea ce trebuie să facem  este să reducem birocraţia

care împiedică aceste ţări  să cheltuiască banii.

Probabil de aceea există  o anumită confuzie legată de procente.

Dna Constanze Krehl,  e adevărat că s-au făcut unele risipe

şi am văzut în reportaj un exemplu  de mare proiect de infrastructură