În Europa, piaţa neagră a medicamentelor se ridică la o valoare de circa 10,5 miliarde de euro. Eurodeputaţii vor să înăsprească controlul asupra farmaciilor online care comercializează medicamente contrafăcute. În plus, ei intenţionează să ia măsuri care

Actualitatea parlamentară: Medicamentele: falsuri şi efecte secundare - Afaceri transfrontaliere

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/14835436/N001-100427-RO.srt

În ediţia de azi:   medicamentele vândute pe internet -

eurodeputaţii vor un control mai strict   al farmaciilor online.

Te fac să te simţi mai bine,   dar ce alte efecte mai au?

O comisie din PE analizează   efectele secundare ale medicamentelor.

Ce s-a întâmplat   cu Directiva privind serviciile?

Ar trebui să fie implementată   peste tot în UE, însă realitatea e diferită.

Bine aţi venit   la Actualitatea parlamentară.

Căutaţi pe Google cuvintele   'farmacie online'

şi veţi obţine   circa cinci milioane de rezultate.

E un sector cu o cifră de afaceri   de miliarde de euro,

PE vrea să-l includă în noul pachet   legislativ privind produsele farmaceutice.

Cu un singur click poţi comanda   orice tip de medicament.

77 de milioane de cetăţeni europeni   recunosc că fac acest lucru.

Însă medicamentele pe care le cumperi   pe internet nu sunt mereu autentice.

În aproape 50% din cazuri   ele sunt contrafăcute.

Pentru Agenţia federală belgiană   pentru medicamente dovezile sunt clare:

UE are o problemă cu medicamentele,   iar reabilitarea nu va fi uşoară.

Aici avem în jur de 3.000 de cutii   din vânzările de pe internet.

Suntem departe de a eradica   această urgie.

În acest scop,   se lucrează la o lege europeană.

Propunerile Comisiei   nu au vizat însă şi internetul,

iar o comisie parlamentară a redactat   un raport pentru a remedia acest gol.

Raportoarea Marisa Matias   a propus alte căi

de a combate   medicamentele contrafăcute.

Informarea publicului, realizarea distincţiei   între farmacii online legale şi ilegale,

introducerea unor mesaje de avertisment   sau a unui logo 

care să garanteze   că site-urile sunt autorizate.

Există alte căi de a obţine   medicamente contrafăcute.

Piaţa neagră e plină de produse   ce provin din ţări precum China sau India.

Această deputată vrea ca normele UE   să fie respectate în aceste ţări terţe.

Inspecţiile sunt esenţiale,   inclusiv cele efectuate în ţări din afara UE

care produc medicamente.   Trebuie să-i obligăm să respecte normele

pe care le impunem   şi laboratoarelor din Europa.

Comisia a adoptat aceste propuneri astăzi

iar ele vor fi prezentate în plen în iunie.

Deputaţii din Comisia pentru sănătate   publică au discutat de asemenea

despre sporirea măsurilor de siguranţă   privind medicamentele autorizate,

în special o mai bună monitorizare   a efectelor secundare potenţiale.

În Europa, 197.000 de decese   se datorează anual

În ciuda testelor clinice efectuate   înainte de a introduce noi tratamente,

Noi efecte secundare pot fi descoperite   şi după comercializarea medicamentului.

Deputaţii sunt hotărâţi să minimalizeze   acest risc pentru sănătatea publică.

Pacienţii, doctorii   şi experţii în domeniul sănătăţii

sunt încurajaţi să raporteze   efectele secundare pe care le observă,

astfel încât companiile producătoare   să monitorizeze aceste efecte secundare

Fiind responsabile de sănătatea publică,   statele membre vor trebui

să monitorizeze mai atent   efectele secundare ale medicamentelor

La nivel european, încercăm,   în parteneriat cu statele membre,

care să aibă puterea de a interzice un   medicament care pune mari probleme.

UE intenţionează să creeze   o comisie de monitorizare

în cadrul Agenţiei Europene   pentru Medicamente.

E clar că va creşte transparenţa   şi acesta e un lucru bun.

Pacienţii vor avea acces   la un portal de internet european,

iar prospectele vor conţine   mai multe informaţii.

Aceste măsuri noi vor fi supuse la vot   în luna mai.

Se pare că şefa diplomaţiei europene,   Catherine Ashton,

a ajuns la un acord   cu miniştrii de externe europeni

privind structura   noului serviciu diplomatic.

Însă eurodeputaţii ameninţă   să blocheze bugetul său,

dacă noul organism nu va fi   mai responsabil în faţa Parlamentului.

Ingeborg Grässle, deputată din PPE şi   membră  Comisiei pentru control bugetar,

mi-a spus că Consiliul nu face decât   să înrăutăţească o situaţie deja dificilă.

Deci Consiliul ia   din puterile Parlamentului?

Da şi sunt foarte conştienţi de asta.

Încearcă şi nu trebuie   să-i lăsăm să reuşească.

Avem putere de codecizie în trei din cele   patru dosare. Vom lega lucrurile între ele.

La primul se aplică   procedura de consultare,

însă nu vom începe negocierile   în acest dosar

înainte să fie prezentate celelalte trei.

Deci adevărata problemă   nu e bugetul noului serviciu diplomatic,

E vorba de organizarea UE   în acest domeniu în următorii 20 de ani.

Ne pasă de drepturile noastre,   dar şi de metoda comunitară.

Consiliul vrea să întărească   elementele interguvernamentale

pentru că serviciul diplomatic   nu va funcţiona aşa cum îl vor ei.

Mulţi diplomaţi de peste tot în lume   spun că e nevoie

ca acest Serviciu pentru Acţiune Externă   să devină funcţional cât mai curând.

E adevărat, însă nu e vina noastră,   ci a Consiliului.

Propunerile lor încalcă dreptul european,

legile privind bugetul   şi statutul personalului.

Ei creează probleme   şi trebuie să le rezolvăm.

De aceea, vreau să cer tuturor   să nu mai creeze probleme.

Odată integrat în Comisie,   serviciul va deveni rapid operabil.

Aţi spus că dna Catherine Ashton   îşi depăşeşte competenţele.

Se află între Parlamentul European,   Consiliu şi Comisie.

Deocamdată, este mai mult de partea   Consiliului decât de partea noastră.