Parlamentul a fost gazda unor oameni de ştiinţă de calibru, în cadrul unui atelier de lucru axat pe valorificarea potenţialului tehnologiei în scopul eliminării risipei de alimente până în 2050.

Cum să hrănim lumea în 2050

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/16451074/n001-131205-001-ro.srt

O treime din hrana pe care o producem,  adică 1,3 miliarde de tone,

este aruncată sau se pierde.  Să fie 2050 numărul magic?

Un lucru este clar: anul respectiv  nu este atât de departe.

În următorii 40 de ani, populaţia va exploda,  iar cererea de alimente va creşte cu 70%.

Penuria de hrană se va acutiza, bogaţii  vor deveni şi mai bogaţi, iar săracii...

Foametea cronică se găseşte în zonele  în care populaţia e izolată economic,

în care nu există acces la pământ, la pieţe,

iar ţările şi statele sunt în colaps.

Pentru aceşti oameni, din păcate, soluţiile  pe termen scurt sunt ajutoarele alimentare,

care, oricum, ajung cu dificultate la ei.

În cadrul atelierului de lucru organizat  în Parlament, s-a analizat rolul Europei

în cadrul eforturilor de a hrăni lumea  în 2050 graţie unor soluţii

ce vizează modul  în care producem şi consumăm hrana

precum şi prin reducerea risipei  şi prin promovarea biodiversităţii.

Ce ar trebui să facem în ţările  mai sărace şi mai slabe

pentru a reduce risipa alimentară  în prima fază a lanţului, adică pe câmp?

Ce ar trebui să facem  în ţările mai bogate, din Occident,

pentru a reduce risipa alimentară  în fazele apropiate de consumatorul final?

Profitând de ocazie, eurodeputaţii au votat  o rezoluţie privind reciclarea alimentelor

care se apropie de data de expirare,  pentru a le oferi celor săraci.

A fost propus şi un nou regim alimentar.

N-ar trebui să ne temem  de tehnologia modernă.

Trebuie să căutăm metode de îmbunătăţire  a siguranţei alimentare generale

şi de inovare: de exemplu, să folosim  specii noi, precum algele şi insectele.

Eurodeputaţii se gândeau la un regim  alimentar axat pe pâine şi paste făinoase.

Cetăţenii îşi pot echilibra  bugetul de cheltuieli,

pot adopta o dietă echilibrată, fără a abuza  de produsele de origine animalieră.

Măsurile pe care le vom lua,  fie că promovăm reciclarea culturilor,

fie că reducem emisiile din agricultură,  vor avea impact asupra viitorului.