Martin Häusling ne prezintă propunerea Parlamentului European de a introduce noi reglementări vizând creşterea gradului de încredere în etichetele alimentelor organice din UE.

Cât de mult putem avea încredere în etichetele alimentelor organice?

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/12114486/n003-0374-rox.srt

Vânzările de alimente ecologice explodează,  ele crescând de patru ori în ultimii ani.

Regulamentul UE privind produsele  alimentare organice e vechi de 25 de ani

şi a trecut deja prin numeroase reforme.

Creşterea vânzărilor face  ca noua reformă să fie şi mai disputată.

Eurodeputatul german Martin Häusling  e responsabil pentru reformă în Parlament.

Martin Häusling,  bun venit la acest interviu.

După cum am auzit, piaţa produselor  ecologice a luat avânt peste tot în Europa.

Dar sunt cu adevărat ecologice  produsele etichetate şi vândute astfel?

Pot să spun că, în ce priveşte  produsele vândute pe piaţa europeană,

avem certitudinea de aproape 100%  că ele sunt ecologice.

Cazurile de fraudă se înmulţesc,  dar aceasta din cauza creşterii pieţei.

Şi trebuie să recunoaştem  că importurile mai pot ridica probleme.

Dar aş putea garanta personal că,  atunci când consumatorii cumpără ecologic,

fie cu eticheta ecologică a UE,  fie cu etichetă certificată de o asociaţie,

Dar în esenţă, e vorba de control.  Cine efectuează controalele?

Sectorul ecologic  are propriul sistem de controale.

Aceasta nu înseamnă că nu sunt  implementate controalele normale.

E un sistem suplimentar, cu standarde  specifice pentru sectorul ecologic,

astfel încât producătorii  sunt controlaţi de două sau trei ori.

Avem şi inspectori cu o expertiză aparte.

Ei nu pot inspecta ferme ecologice  dacă sunt experţi în măcelării.

Aceste vizite sunt efectuate  de inspectori speciali

care verifică aspectele  specifice producătorilor ecologici.

Trebuie însă extins sistemul  pentru a include şi importurile.

Ar trebui înfiinţată o Agenţie  pentru produse alimentare ecologice

doar pentru a avea  încă o agenţie europeană?

Este într-adevăr una dintre sugestiile mele.

Alţii preferă să-i spună  un oficiu de autorizare,

Am constatat că avem 28 de interpretări  diferite ale aceleiaşi reguli în UE,

pe lângă diferitele standarde la importuri.

Deci avem nevoie urgentă  de coordonare la nivelul UE.

Spuneţi că vom păstra  controalele ecologice.

În trecut, Comisia a sugerat că ar trebui  să avem pur şi simplu controale alimentare

şi să punem semnul egal între ele.  Ce se va întâmpla?

Poziţia Parlamentului UE,  conform propunerilor

şi a compromisurilor  la care am ajuns, este foarte clară:

controalele trebuie să facă parte  dintr-o revoluţie ecologică.

Cum am spus, ele necesită o anumită  expertiză şi aceasta este menirea lor.

Pesticidele:  trebuie ele să fie complet absente

sau pot fi ele tolerate în cantităţi reduse?

Comisia a spus  că ar putea exista posibilitatea

contaminării de la un fermier care stropeşte  un teren învecinat cu pesticide...

în care toată lumea s-ar purta conştiincios  şi ar utiliza pesticide cât mai puţine,

sectorul ecologic ar putea garanta  fără probleme un nivel de 0,0%.

Dar să nu uităm că 5% din suprafeţele  agricole sunt cultivate ecologic,

în vreme ce 95% sunt cultivate  folosind pesticide.

Deci mă tem că nu putem cere  ca un sector cu cele mai stricte reguli

Aceasta ar însemna să îi pedepsim pe ei  pentru acţiunile nocive ale vecinilor lor.

Produsele biologice  pornesc de la stadiul de seminţe.

Cum puteţi garanta  în ziua de azi şi în viitor

că agricultorii au acces la seminţe organice

Standardele statelor membre  sunt foarte diferite.

Germania, Austria şi Franţa au o piaţă  foarte dezvoltată a seminţelor organice.

Avem baze de date care le permit fermierilor  să caute seminţe organice disponibile,

producătorul fiind obligat să le accepte.

Dar lucrurile nu stau la fel  în toate cele 28 de state.

Ar fi greşit să sugerăm  că în 2021, pentru fiecare soi de varză

va exista un echivalent de sămânţă  organică. Piaţa trebuie să se dezvolte.

Am început prin a întreba Comisia  ce poate face de partea sa.

Există sprijin din partea pilonului II,  adică finanţare pentru dezvoltarea rurală?

În prezent, 99% din resursele din cercetare  sunt dedicate agriculturii convenţionale.

Dezvoltarea pieţei seminţelor organice  necesită finanţare, responsabilitate publică

Va fi agricultura ecologică  mai uşoară în viitor?

Vor aloca fermele mai mari o parte  din terenuri pentru agricultura ecologică

şi o altă parte  pentru agricultura convenţională?

Eurodeputaţii s-au luptat mult  la capitolul fermelor mixte,

care sunt din păcate  standardul în numeroase ţări.

Situaţia în Germania şi Austria  e destul de diferită.

Ne luptăm pentru ca fermele  să decidă într-un fel sau altul.