Ce se va schimba? Va părăsi Grecia zona euro? Creşterea va deveni cuvântul de ordine în locul măsurilor de austeritate? Ne răspund Werner Langen din Germania şi Nikolaos Chountis din Grecia.

Interviul: După alegerile din Franţa şi Grecia

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/15975480/n003-0185-ro_mf.srt

Pe 6 mai, alegătorii din Franţa şi Grecia  s-au prezentat la urne.

Socialistul François Hollande  se va instala la Palatul Élysée,

în timp ce, în Grecia, principalele  două partide au suferit pierderi mari.

Cum se va schimba Europa  în urma rezultatelor acestor alegeri?

Discutăm cu un membru german al PPE,  Werner Langen,

şi cu un membru grec al GUE/NGL,  Nikolaos Chountis,

despre concluziile lor  după aceste alegeri.

Franţa este a doua mare economie  din zona euro

şi trebuie să implementeze reformele.  Nu vor exista niciun fel de concesii.

Nu mă îndoiesc că Franţa va respecta  angajamentele şi tratatele actuale.

Situaţia din Grecia este mai dificilă.

Desigur, poporul grec are dreptul  să voteze pentru partide extremiste,

Dar asta paralizează guvernarea.  Aşa stau lucrurile de zeci de ani.

Politicienii nu-şi fac temele  şi sunt sancţionaţi de cetăţeni.

Cred că rezultatele din Franţa şi Grecia  ne dau motive de speranţă

că va fi o schimbare de optică,  o modificare a politicii de austeritate

pe care am putea s-o numim  politică germană, în faţa crizei.

Mai multă austeritate  sau un accent mai pronunţat pe creştere?

dar aici este vorba de cetăţenii Europei.

în Franţa şi Grecia,  iar mâine în Irlanda sau în alte ţări.

Desigur, nevoile oamenilor au prioritate.

că această consolidare bugetară  trebuie însoţită de măsuri de creştere.

Mai trebuie şi să utilizăm mai eficient  oportunităţile existente.

Grecia a primit peste 60 de miliarde  de euro în ultimii zece ani,

dar a neglijat creşterea în avantajul  unui sector public supradimensionat.

Nu a fost tratată  problema evaziunii fiscale

şi a altor factori  care frânează creşterea.

Aceasta este responsabilitatea  statelor membre.

Din acest punct de vedere,  concesiile nu sunt justificate.

După cum vor arăta  reacţiile pieţelor internaţionale,

ţările trebuie să-şi facă singure temele.

Înseamnă aceasta că Grecia  ar putea părăsi zona euro?

Dacă noul guvern denunţă  acordurile internaţionale

şi să nu uităm fondurile imense de salvare,

atunci ţara trebuie să iasă din zona euro.  Alegătorii greci trebuie să înţeleagă aceasta.

Nu putem pompa  şi mai mulţi bani în Grecia

dacă ţara nu poate implementa  nici reformele cele mai elementare.

Zona euro trebuie să sprijine Grecia  şi alte ţări pentru a face faţă crizei.

Dar dacă dorim o Europă pentru oameni,  pentru coeziune economică şi socială,

atunci, desigur,  aceasta trebuie să fie prioritatea noastră.

Ieşirea din zona euro  este opţiunea uşoară,

însă, după cum a spus dna Merkel,  ar fi mai costisitoare decât salvarea Greciei.

Până acum cancelarul Merkel a insistat pe  măsuri dure de austeritate împotriva crizei.

Mulţi cer programe de creştere.  Sunt acestea soluţia?

Cred că există o a treia cale  în faţa acestei probleme.

Singura cale de a promova  dezvoltarea şi creşterea

este un amestec de măsuri diferite,  nu doar austeritatea.

şi putem aduce creşterea  şi dezvoltarea în întreaga zonă euro.

Nu înţeleg cum se poate ajunge  la o astfel de concluzie.

Strategia lui Merkel a vizat întotdeauna  consolidarea bugetară, precum şi creşterea.

La summitul UE din martie s-a pus  un accent mai pronunţat pe creştere.

Obiectivul Strategiei de la Lisabona 2010

a fost de a face din UE cea mai mare  economie din lume bazată pe cunoaştere.

Europa 2020 este strategia actuală a UE  pentru creştere şi infrastructură.

Deci acordurile au fost adoptate,  însă statele trebuie să le implementeze.

Guvernul german nu poate scuti Grecia  de responsabilităţile sale.