Robert Goebbels analizează criza din perspectiva unui socialist luxemburghez, iar Kurt Lechner explică obstacolele din calea unui 'testament european'.

7 Zile în Europa: Solidaritatea europeană, succesiunile internaţionale

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/15749239/m004-0010-ro_mf.srt

Vom vedea ce se află pe agenda PE  săptămâna aceasta.

Primul meu invitat este  luxemburghezul Robert Goebbels

din Grupul Alianţei Progresiste  a Socialiştilor şi Democraţilor.

În a doua parte, vom discuta despre  armonizarea legilor privind succesiunea.

Aşa cum veţi vedea, în Europa  nu e deloc uşor să treci în nefiinţă

şi să fii sigur totodată că nu vor fi probleme  pentru cei pe care îi laşi în urmă.

Dle Gobbels, înainte să dezbatem  evenimentele de săptămâna aceasta,

vă propun să renunţăm la 'dacă' şi 'dar'  şi să jucăm 'Da sau Nu'.

Jean-Claude Juncker, premier al ţării dvs.  şi preşedinte al Eurogrup,

În iunie îşi va încheia mandatul.  Sunteţi un posibil succesor?

Pieţele dictează politica europeană?  - Da.

Agenţiile de rating de credit trebuie abolite?  - Nu.

Luxemburg este un paradis fiscal?  - Nu.

Mai există solidaritate între statele membre?  - Nu.

Ţările mici precum Luxemburg  îşi mai pot exercita influenţa?

Cancelarul german şi preşedintele francez  au prea multă influenţă?

Tratatul ar trebui să fie modificat?  - Da.

Europa trăieşte  un al doilea Congres de la Viena?

Era următoarea întrebare  însă nu vom mai afla răspunsul.

Înainte să intrăm în miezul discuţiei,  vă propun să urmărim un reportaj

realizat de Julie Martin, care ne va prezenta  pe scurt evenimentele acestei săptămâni.

Ajutorul UE pentru săraci  a mai primit un răgaz de doi ani.

Unii eurodeputaţi regretă însă  că perioada nu e mai lungă.

Comisarul european pentru agricultură,  Dacian Cioloş, a salutat

continuarea planului de ajutorare  în 2012 şi 2013.

Aceste circa 500 de milioane de euro  provenite din fondurile agricole

ajută la hrănirea a 18 milioane de săraci  prin intermediul băncilor de alimente.

Odată cu numirea lui Mario Monti  la conducerea Italiei

şi sosirea noului premier grec, Papademos,

Italia şi Grecia se declară pregătite  pentru a combate criza.

Primul este un fost comisar european,  iar celălalt, fost vicepreşedinte al BCE.

Papademos a promis sacrificii  pentru a rămâne în zona euro.

Miercuri, în plen, a avut loc o dezbatere  pe tema guvernanţei economice.

Preşedinţii Consiliului European,  Comisiei şi Eurogrup erau aşteptaţi.

şi sancţiuni mai automate  pentru ţările cu deficit bugetar.

Măsurile sunt considerate insuficiente  de cei care visează la o Europă federală.

Mai rămâne de reglat  problema controlului democratic.

Codul de conduită al eurodeputaţilor  a fost finalizat.

Deputaţii specializaţi în afaceri  constituţionale l-au adoptat joi dimineaţă.

Obiectivul e consolidarea integrităţii aleşilor

interzicându-le în mod explicit  să primească bani sau alte recompense

menite să le influenţeze deciziile  în Parlament.

Codul de conduită ar trebui  să intre în vigoare în 2012,

deci va figura probabil pe agenda  ultimei sesiuni plenare din acest an.

Robert Goebbels, subiectul principal  al săptămânii a fost încă o dată criza euro.

de exemplu dl Barroso, dl Van Rompuy  şi premierul Jean-Claude Juncker,

vorbind mult despre cifre,  dar prea puţin despre oameni.

Social-democraţii au eşuat  în această privinţă?

Oamenii care au vorbit miercuri  nu erau social-democraţi.

Dar nu aţi obţinut nimic.  Nu mai aveţi prea multă influenţă.

E adevărat că sunt mai puţine  guverne social-democrate în Europa.

Problema Europei sunt de fapt datoriile.

Valoarea externă a euro e încă solidă,  mai mare decât a dolarului american.

Pe plan internaţional,  euro este foarte popular.

Însă avem câteva state membre  ale căror datorii sunt prea mari

şi care se află într-o situaţie dramatică.

unde PIB-ul a scăzut  cu 5,5% de la un an la altul.

Asta înseamnă că datoria greacă a crescut

fără ca grecii să împrumute  vreun euro în plus.

În mod evident, pe măsură ce PIB-ul scade,  nivelul datoriei creşte.

Cum e perceput acest lucru în Luxemburg,  având în vedere că sunteţi un stat model?

Aveţi o datorie naţională de numai 1,7%...  - E puţin mai mare.

E destul de scăzut.  Deficitul e de fapt cel de 1,7%.

Iar datoria e de circa 18%?  - Da, 17-18%.

Şi cum vedeţi lucrurile? Germanii au arătat  că vor să preia conducerea.

Luxemburg, fiind o ţară mică,  nu îşi permite să aibă datorii mari.

E motivul pentru care guvernele noastre  au încercat mereu

să adopte bugete  cât de cât echilibrate.

Suntem conştienţi şi de faptul  că avem nevoie de solidaritate în Europa.

Luxemburg a beneficiat  de pe urma solidarităţii europene

şi credem că trebuie să fim solidari  şi cu grecii, irlandezii şi portughezii.

Cele 27 de state membre  împart un destin comun.