În ciuda miliardelor injectate de BCE în bănci, IMM-urile obţin cu greu credite. EPTV investighează consecinţele în plan uman, în Belgia şi Italia.

Reporter UE: bilanţul funest al crizei datoriilor

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/16040357/m003-0209-ro_mf.srt

În ciuda miliardelor injectate de BCE  în sistemul bancar,

întreprinderile europene  au probleme cu creditarea.

EuroparlTV a investigat subiectul  în Belgia şi Italia,

ţări unde mulţi întreprinzători  s-au sinucis deja

provin din toate părţile Italiei  şi s-au reunit la 4 mai la Bologna.

Au venit să fie alături de o văduvă  copleşită de durere şi suferinţă.

Toate sunt soţiile sau partenerele  unor întreprinzători care s-au sinucis

Tiziana a fost soţia  lui Giuseppe Campaniello,

un meşteşugar care, la 28 martie,  şi-a dat foc în faţa Fiscului italian

care îi ceruse plata arieratelor  totalizând 200.000 de euro.

Ajunsese atât de disperat şi îngrozit

că, evident, singura soluţie pentru el  a fost să-şi ia viaţa.

Soţul meu a fost unul dintre cei mulţi

De la începutul lui 2012, în Italia  s-au sinucis 32 de întreprinzători.

Ele sunt foarte rezervate  în acordarea de împrumuturi,

mai ales către întreprinzătorii în dificultate.

Criza creditelor nu înseamnă  doar costuri foarte ridicate cu creditarea.

În prezent este imposibil pentru micile firme

să apeleze la aceleaşi agenţii de creditare  cu care au lucrat în trecut

Micile întreprinderi sunt cele mai afectate

pe fondul lipsei lichidităţilor,  cauzată mai ales de întârzierea plăţilor,

însă aceste IMM-uri sunt coloana vertebrală  a economiei italiene.

Ernesto Rinaldi îmbuteliază  apă minerală de 50 de ani.

În opinia sa, supravieţuirea IMM-urilor  nu mai este garantată.

Dacă aştepţi efectuarea unei plăţi  în 120 de zile,

dar după 180 de zile  ea tot nu a fost efectuată,

aceasta poate duce la complicaţii majore.

BCE a injectat 1.000 de miliarde de euro  în sistemul bancar, la o dobândă de 1%.

Au avut IMM-urile acces la aceşti bani  pentru relansarea lor economică?

Banii veniţi de la BCE şi din alte părţi

La banca Intesa Sanpaolo,  opiniile diferă.

Avantajul nu este că am  un împrumut cu 1% de la BCE

şi îţi dau banii să-ţi cumperi  un strung, de pildă.

În prezent eu îţi împrumut banii  pentru strung cu 5%,

în loc de 7%, cât aş fi cerut în decembrie.

Şi totuşi, date fiind sumele  injectate de UE în bănci,

dobânzile n-ar trebui să fie mai mici?

Mai sunt băncile un motor al creşterii?

Destinaţia: Bruxelles, în sala de tranzacţii  bursiere a unei bănci internaţionale.

Purtătorul ei de cuvânt crede că situaţia  trebuie analizată de la caz la caz.

Întreprinderile din diferite state,  mai ales cele de la periferia zonei euro,

plătesc o primă de risc legată  de situaţia economică din propria ţară.

Acest economist belgian  are o opinie critică despre sistemul bancar.

El crede că băncile s-au îmbogăţit  pe spinarea întreprinderilor

pentru a-şi recupera pierderile  din timpul crizei financiare.

de reducere a riscurilor pe care şi le asumă,

dar, pe de altă parte, vor să mărească  rentabilitatea creditelor lor.

Marja de profit pentru creditele  acordate întreprinderilor s-a dublat

şi, evident, motivul este pur şi simplu  reducerea concurenţei.

În martie, firma lui de marketing  a dat faliment

şi a trebuit să concedieze  aproape 50 de angajaţi.

Şi lui i-a fost refuzat un împrumut  pe termen lung de 400.000 euro.

Băncile i-au cerut garanţii personale  semnificative pentru firma sa.

O garanţie de 100.000 sau 200.000 de euro

este o sumă considerabilă  care poate crea probleme financiare.

Dacă lucrurile merg prost,  întreprinzătorul poate avea probleme

de ordin familial, precum şi profesional.

Dimitri le mai reproşează băncilor  şi lentoarea cu care iau deciziile.

A pierdut şase luni  şi firma lui a avut de suferit.

BCE pregăteşte acum un nou mecanism  pentru distribuirea de lichidităţi către bănci.