Cu probleme care includ Mali, Siria, şomajul în rândul tinerilor şi un progres iminent în privinţa bugetului pe termen lung al UE, spune ministrul irlandez pentru Europa.

Interviul: Irlanda va avea o preşedinţie încărcată

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/16208277/n003-0228-ro.srt

Ce şase sunt să se ajungă la un compromis

în privinţa bugetului UE pe termen lung?  Mulţi cred că niciuna.

Lucinda Creighton,  ministrul irlandez pentru afaceri europene,

să ajungem la un acord în Consiliu,  joi sau vineri.

Toată lumea e dispusă  să dea dovadă de pragmatism.

Toate statele membre  înţeleg nevoia de a progresa cu CFM

Sunt încrezătoare în această privinţă.

Până şi britanicii,  care s-au declarat în favoarea

la nivelul cheltuielilor bugetare  propuse de Parlament?

Este limpede că bugetul general  va fi redus,

să asigurăm finanţarea adecvată  a politicilor cheie.

Nu e vorba doar  să cheltuim mai puţin, ci şi mai just.

dar cred că, pentru politici  cum ar fi Orizont 2020, de exemplu,

unde se investeşte în cercetare şi inovare,

este loc de mai bine  în felul cum se cheltuiesc banii aceia,

la fel şi în sectoare orientate spre viitor.

Discursul de acum două săptămâni al lui  David Cameron n-a fost primit prea bine,

cu viziunea lui, a reaşezării relaţiilor  Marii Britanii cu Uniunea Europeană.

Ce puteţi spune sau face  pentru a-l influenţa

pe David Cameron şi, în general,  pe euroscepticii britanici,

Multe din observaţiile lui David Cameron

sunt împărtăşite  de numeroşi lideri europeni,

de multe guverne şi cetăţeni din Europa.

Necesitatea extinderii  responsabilităţii democratice,

pentru îmbunătăţirea competitivităţii  şi pentru creşterea economiei europene.

Sunt lucruri despre care vorbim şi noi,  prin preşedinţia irlandeză.

Posibilitatea ca Marea Britanie să iasă  din Europa este un dezastru iminent

dacă am spune că nu ar avea un impact  foarte negativ asupra UE.

Irlanda este o ţară eminamente comercială.

Suntem foarte ataşaţi  de agenda pieţei unice

şi considerăm că Regatul Unit  e un partener vital în acel proces.

Mali a fost menţionat de preşedintele  francez în discursul de azi din Parlament.

Credeţi că restul Europei  face suficient

Multe state membre UE  categoric nu intenţionează sau doresc

în intervenţia militară din Mali,  dar ele susţin...

Dacă se urmăreşte protejarea Europei  de jihadism, n-ar trebui s-o facă?

Există metode şi metode,  nu trebuie întotdeauna

să trimiţi soldaţi pe front,  după cum am văzut în răspunsul din Mali.

Statele membre care sprijină operaţiunile

o fac prin asistenţă logistică,  la fel de importantă, de altfel.

Nu vom participa  la nicio operaţiune militară,

şi sper să putem s-o facem -  să trimitem trupe

pentru EUTM, misiunea de instruire,  care este şi ea importantă.

Deci nu e vorba de state membre UE  care să intre

şi să rămână acolo  pe termen mediu sau lung,

ci de o intervenţie scurtă,  aşa cum este cazul acum,

condusă de Franţa, având un sprijin solid  şi oferind instrucţie

În acelaşi context, un sprijin mai substanţial  pentru opoziţia din Siria?

Cred că ar fi iresponsabil din partea UE

să spună că oricine se autoproclamă  forţă de opoziţie

trebuie să primească arme  şi sprijinul deplin al UE.

Trebuie să fim foarte atenţi şi să avem  o atitudine obiectivă şi rezonabilă.

În ce priveşte Siria,  cred că UE a dat dovadă de prudenţă.

Nu ne-am grăbit, ne-am gândit bine,  am aflat cine sunt diferitele facţiuni

ale forţelor de opoziţie,  şi sunt multe.

Ele primesc sprijin,  însă este un echilibru foarte delicat.

Şi nu cred că trebuie să luăm decizii pripite

şi n-ar trebui să luăm decizii care ar putea  duce la escaladarea violenţelor

şi a numărului morţilor printre civili,  nimeni nu-şi doreşte aşa ceva.