Universităţile americane atrag talentele Europei oferindu-le salarii mai mari şi oportunităţi mai numeroase de avansare în carieră. Doi cercetători italieni care lucrează la CERN ne împărtăşesc povestea lor.

Reporter UE: Exodul creierelor

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/14936071/m003-0075-ro.srt

Exodul creierelor:  Europa pierde lucrătorii cei mai calificaţi

Eurodeputaţii consideră că cercetarea  ar trebui valorificată la maxim

pentru a sprijini creşterea economică.

să viziteze Organizaţia Europeană  pentru Cercetare Nucleară,

un centru care atrage cei mai buni  fizicieni din Europa şi din lume.

Cele mai bune creiere din lume  s-au adunat aici, la CERN,

Organizaţia Europeană  pentru Cercetare Nucleară,

un laborator internaţional situat  la graniţa dintre Elveţia şi Franţa.

Alessio Bonato, un tânăr cercetător italan,  a venit aici acum doi ani.

La 29 de ani, el a terminat deja doctoratul  la Universitatea din Hamburg.

Cercetările sale la CERN sunt finanţate  de universitatea americană Hopkins.

Nu am căutat dinadins  o universitate din SUA.

Oferta era competitivă,  iar universitatea era foarte renumită.

şi, la rândul ei, a colaborat cu americanii,  anume cu institutul MIT din Boston.

Însă acum lucrează  pentru universitatea italiană din Torino.

Ambii cercetători lucrează cu cel mai  mare accelerator de particule din lume.

Aici se analizează interacţiunea  dintre particule la viteze mari.

Obiectivul e reproducerea Big Bangului  şi descoperirea originii materiei.

În timp ce studiile efectuate de Alessio  vor aduce prestigiu cercetării americane,

cele efectuate de Roberta  vor purta emblema Italiei.

Ea este unul dintre puţinii cercetători  care au obţinut o bursă de cercetare

graţie iniţiativei guvernului italian  menită să readucă talentele în ţară.

Programul finanţează  proiecte de cercetare

pentru tineri care au cel puţin trei ani  de experienţă în afară.

Contractul poate fi prelungit  până la maxim şase ani.

şi, în acelaşi timp,  mi-am continuat cercetările la CERN.

Roberta şi Alessio sunt doi cercetători  cu un parcurs similar.

Ce părere au despre sistemul italian după  ce au lucrat cu universităţi americane?

În Italia, în anumite cazuri,  sistemul nu funcţionează bine

pentru că fiul sau nepotul cuiva  este inclus într-un grup...

pentru că acolo finanţarea depinde  de rezultatele grupului de lucru.

În Italia situaţia e diferită. Trebuie să treci  un concurs pentru a ocupa un post

Universităţile americane  au mâinile mai libere

pentru că dispun de mai multe fonduri  şi au libertatea de a le utiliza cum vor.

Finanţarea face diferenţa,  nu calitatea învăţământului,

aşa cum explică profesorul Marco Costa,

aflat în vizită la CERN  împreună cu un grup de studenţi.

Aici lucrează 600 de fizicieni italieni,

reprezentând aproximativ 10%  din personalul centrului.

În prezent, trei din patru experimente  sunt conduse de italieni.

Competenţele sunt italiene,  însă, adesea, fondurile vin din afară.

adică contracte de doi ani cu tinerii  după terminarea doctoratului.

Italia cheltuieşte puţin mai mult de 1%  din PIB pentru a finanţa cercetarea,

departe de obiectivul de 3%  fixat de Comisia Europeană

pentru a face UE mai competitivă  pe plan internaţional.

Conform unor cercetători, salariile italiene  sunt inferioare standardelor europene

şi mai mici de jumătate  din cele americane.

Italia pierde 'creiere'  şi nu atrage altele din străinătate.

Foarte puţini cercetători străini  vin să lucreze în Italia

pentru o perioadă determinată  sau nedeterminată.

faptul că ofertele noastre nu sunt  competitive din punct de vedere financiar,

şi nu faptul că nu am avea  grupuri eficiente.

Alessio a decis să nu mai revină în Italia.  Preferă să rămână în străinătate

unde speră să găsească salarii mai mari  şi oportunităţi de avansare în carieră.

Îmi place să călătoresc prin lume  şi să trăiesc noi experienţe,

pentru că nu îmi este dor de casă  şi astfel am mai multe oportunităţi.