Înotaţi în pungi de plastic? Deşi unele ţări reduc masiv utilizarea lor, altele rămân mari consumatoare. Aflaţi cum stimulează Europa schimbarea.

Un ocean de plastic de secat

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/12009476/v003-0082-ro.srt

Punga de plastic, un obiect de zi cu zi.

În medie, fiecare european foloseşte  circa 190 de pungi de plastic pe an.

Dintre aceste 100 de miliarde de pungi,  8 miliarde ajung în lacuri şi râuri

Această pungă e produsă  în 5 secunde, folosită în 5 minute

şi se descompune complet în 500 de ani.

De exemplu aici, la Marea Nordului, 94%  dintre păsări au bucăţi de plastic în stomac.

Animalele şi păsările de mare confundă  deşeurile cu mâncarea şi le înghit.

Foci, ţestoase şi diferite specii de păsări  sunt printre nefericitele victime.

Pentru a combate acest flagel,  Parlamentul European impune în prezent

o reducere drastică  în utilizarea pungilor de plastic.

Dar europenii le folosesc  într-un număr diferit.

În Danemarca şi Finlanda, fiecare persoană  foloseşte doar 4 pungi pe an,

în timp ce în Polonia, Portugalia şi Slovacia  se folosesc de 100 de ori mai multe.

De mai mult timp, utilizarea pungilor  de plastic a scăzut masiv în anumite ţări,

O taxă obligatorie care a eliminat  gratuitatea pungilor de plastic.

care va fi acum implementată  în întreaga Uniune Europeană.

Au apus zilele când primeam gratuit  o pungă oricând cumpăram ceva.

pungile uşoare de plastic  cu o grosime mai mică de 50 de microni.

Majoritatea pungilor utilizate în UE  sunt de acest tip uşor, de unică folosinţă.

Ele vor fi numai contra cost  începând din 2018

sau limitate: 90 de pungi de cetăţean  până în 2019, reduse la 40 în 2025.

Excepţie fac pungile de plastic foarte  uşoare, cu grosimea sub 15 microni,

folosite în raioanele de legume şi fructe.

Standardele de igienă îngreunează  eliminarea utilizării acestor pungi.

Ce se poate face?  Europenii studiază opţiuni.

La fel stau lucrurile  şi cu pungile oxo-biodegradabile.

Ele sunt înşelătoare pentru că,  deşi se fragmentează în mici bucăţi,

timpul necesar pentru descompunerea lor  completă rămâne neschimbat.

Ele vor ajunge probabil în marele ocean  de plastic, aşa-numita insulă de deşeuri

Este o zonă în Pacificul de Nord  care atrage deşeuri

prinse de curenţi,  ca într-un vârtej de deşeuri.