Dacă UE nu poate limita costurile tot mai mari ale sistemului de navigaţie prin satelit, ţările care îl utilizează cel mai mult vor trebui să plătească, spune deputatul german.

Interviul: Galileo îşi va demonstra valoarea în viitor - Glante

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/15410486/N003-0104-RO.srt

Dle Glante, bună ziua  şi bine aţi venit la acest interviu.

Galileo, un vis european,  a devenit între timp un coşmar financiar.

Costul iniţial era de 3,4 miliarde de euro,  iar acum a crescut cu 1,9 miliarde,

care se adaugă la costurile anuale  de 800 de milioane de euro.

Cum s-a ajuns la această situaţie?  Ce părere aveţi despre acest haos?

Situaţia ne îngrijorează,  însă există explicaţii.

Suma iniţială de 3,4 miliarde  a fost calculată

pe baza unanimităţii în Consiliu.  Trebuiau respectate anumite limite.

Fusese plănuit un model PPP,  care însă nu s-a aplicat...

Ce este un model PPP?  - Un parteneriat public-privat.

Însă nu exista concurenţă şi am decis  să ne limităm la sectorul public.

Acest proces a cauzat întârzieri  şi, desigur, anumite costuri.

Preţul lansării rachetelor, de exemplu,  a crescut cu 50-60%.

E una dintre cauzele creşterii costurilor.

Trebuie să aducem situaţia sub control  cât mai rapid pentru a avea succes.

Conform comisarului Tajani,  mai există un motiv.

Regulile privind acordarea  acestor contracte au fost neclare.

Se spune că concurenţa  nu ar fi fost transparentă.

însă nu există mulţi jucători  în domeniul astronautic.

Deci concurenţa este limitată  şi trebuie să ţinem cont de asta.

Când avem doar o ofertă,  când ESA face ceva pentru noi

şi nu avem decât o ofertă, e dificil  să creezi concurenţă între ofertanţi.

Comisia spune că UE poate acoperi  costurile până la un anumit nivel,

însă statele membre vor trebui  să acopere diferenţa.

Asta înseamnă  că Germania va trebui să plătească?

Întrebarea este cine va plăti la final  şi cine va profita.

Discutasem dacă să acoperim costurile  pentru Galileo de la bugetul UE

statele să plătească o cotă  pentru care să primească contracte.

Această finanţare hibridă nu merge,  însă cineva ar putea spune

că baza a fost ridicată cu bani europeni,  deci acum este rândul statelor.

Statele membre care beneficiază  de pe urma proiectului pot participa.

De ce va fi în stare Galileo  şi cine îl va putea folosi?

Totul se învârte în jurul acronimului  PRS - servicii publice regulate.

Cine va lua deciziile?  Cine va avea permisiune de utilizare?

Galileo include mai multe servicii.  Vom folosi un semnal public familiar

care este asemănător  şi compatibil cu sistemul GPS.

De exemplu, va mări precizia  în centrul oraşelor.

În viitor, vom avea receptoare  cu cipuri Galileo şi GPS.

Semnalul PRS este potrivit  pentru aplicaţii sofisticate

în domenii precum siguranţa publică  sau traficul aerian.

Trebuie să fie stabil,  să nu existe interferenţe

şi trebuie să ne asigurăm  că accesul la acest semnal este limitat.

Datorită aspectelor legate de securitate,  vom decide cine va produce receptoarele.

Astăzi vom vota un raport  în Comisia ITRE.

Deci controlăm accesul la semnal,  inclusiv în ce priveşte ţările terţe

care ar putea contribui ulterior  la semnalul PRS.

Problema este că Galileo nu îşi va dovedi  valoarea adăugată imediat.

Până în 2014-2015 vom putea  deservi sectorul public

Vom putea deservi şi operaţiunile  de salvare pe mare şi pe uscat,

dar plusvaloarea, o mai mare precizie  pentru traficul şi siguranţa aeriană,

Însă se va simţi diferenţa de calitate  faţă de GPS.