Pătrundeţi în culisele discuţiilor dintre şefii de state şi guverne, când se negociază, blochează prin veto şi se ajunge la un compromis în privinţa subiectelor discutate în Consiliul European.

Maeştrii compromisului: Consiliul European

https://api.multimedia.europarl.europa.eu/documents/20125/11584130/v003-0095-ro.srt

Dar înainte de a vorbi în detaliu  despre ce este Consiliul European,

trebuie să vă amintiţi  că acest Consiliu European

nu are nimic de-a face cu Consiliul Europei.

El îşi are sediul la Strasbourg, în Franţa

şi este o organizaţie internaţională

concentrată aproape exclusiv  pe drepturile omului şi democraţie.

Deci de când au loc summiturile europene?

Puţină istorie.  Primul a avut loc în 1974,

când fostul preşedinte al Franţei,  Valéry Giscard d'Estaing,

a vrut să creeze un club în care şefii de  state şi guverne se puteau întâlni frecvent.

De atunci, aceste summituri  au fost definitorii

Însă abia în 2009,  odată cu tratatul de la Lisabona,

Consiliul European  a devenit o instituţie reală,

cu un preşedinte numit  pentru un mandat de doi ani şi jumătate,

Care este de fapt scopul acestor mari  spectacole politice şi mediatice?

Poate vă surprinde, dar Consiliul European  nu are puteri legislative,

Comisia Europeană fiind singura  care poate propune legi.

Pe de altă parte, Consiliul European  defineşte la cel mai înalt nivel

direcţiile politice majore  şi priorităţile Uniunii.

Totuşi, devine tot mai dificil de ajuns  la faimosul compromis european,

mai ales când la masă  stau 28 de şefi de state şi guverne.

În prezent, în general ideea  este de a lua decizii prin consens.

Din noiembrie 2014,  pentru adoptarea unei decizii

trebuie obţinut sprijinul a 55% dintre state,

reprezentând cel puţin 65% din populaţia  de 500 de milioane de persoane a Uniunii.

Dar unele decizii  pot fi luate şi în unanimitate.

Prin extensie, aceasta înseamnă că fiecare  stat are dreptul la veto în anumite chestiuni.

De pildă, oficializarea unei încălcări grave  şi persistente de către un stat

a valorilor UE, chestiunile  de politică externă sau apărare comună

sau aprobarea modificărilor  aduse la tratatele UE,

deşi acea procedură a fost simplificată.

În realitate, o bună parte a negocierilor

se desfăşoară cu mult înainte de summit.

Totul se petrece în culise,  între diplomaţi, miniştri de externe

De fapt, se poate chiar obţine o variantă  preliminară a concluziilor summitului

înainte ca şefii de stat să sosească.

Atunci cum sunt informaţi jurnaliştii,

când discuţiile se poartă  în spatele uşilor închise?

Nu sunt.  Trebuie să aştepte până la finalul

fiecărui summit UE, adesea ore în şir.

Dar în realitate, dezbaterile  nu sunt niciodată complet secrete.

În timpul unui summit, fiecare delegaţie  organizează întâlniri cu presa.

Ele sunt neoficiale,  dar informaţiile circulă şi în acest fel.

Iar pentru cei care nu pot intra la summituri,  a intervenit social media.

puteţi urmări progresul discuţiilor aproape  în direct, fără să fiţi prezenţi în clădire.

Că veni vorba de clădiri,  şefii de state se întâlneau pe vremuri aici,

Dar de acum se vor întâlni  şi în clădirea Europa din Bruxelles.